Cele zece nevoi umane, prezentate de academicianul Solomon Marcus

    1. Nevoia de a da un sens vietii, la nivel elementar

    Macar o data pe zi savureaza faptul ca respiri; ca privesti cerul si pamantul; ca te misti; traieste-le ca mari evenimente. Bucura-te ca ai schimbat un zambet cu un copil care a trecut pe langa tine. Toate acestea sa-ti fie suficiente pentru a simti ca viata are un sens, ca merita sa fie traita, ca este un dar pentru care cei care te-au adus pe lume si te-au crescut au dreptul la iubirea si recunostinta ta.

     2.  Nevoia de improspatare

     Dar respiratia si miscarea sunt cu noi tot timpul. Exista riscul, tentatia ca ele sa devina rutina, sa nu le acordam nicio atentie, cum de fapt se si intampla in general. Rutina nu poate si nu trebuie eliminata total, o mare parte a comportamentului nostru urmeaza reguli precise, tin de civilizatie. Problema este de a reduce rutina la minimul necesar, de a nu deveni sclavul ei, cum se intampla din pacate frecvent. Asa cum avem grija zilnic sa ne improspatam corpul prin odihna, prin miscare si prin folosirea apei si sapunului, avem nevoie si de o improspatare a mintii, a simturilor, a sufletului nostru. Sa ne trezim in fiecare dimineata capabili de a arunca o privire proaspata asupra lumii, cu dispozitia unui nou inceput, cu o limpezire a simturilor si a gandurilor; intr-un anume sens, sa recapatam, sa recuperam candoarea copilariei.   

  

     3.  Nevoia de intrebare si de mirare

     Eram in copilarie intr-o permanenta stare interogativa, de curiozitate, de mirare, de extaz in fata spectacolului naturii si al lumii, al propriei mele fiinte. Pentru a da un singur exemplu, sunt de-a dreptul fermecat de nazdravaniile creierului meu, in materie de memorie si de imaginatie. In fiecare seara, cand ma las prada somnului, ma intreb ce calatorii neasteptate imi vor oferi visele din noaptea respectiva. Starea de mirare, de extaz mi-a alimentat totdeauna pofta de viata, a fost mereu o sursa de energie. Atunci cand sunt intrebat: de ce traiesti ? ii raspund: pentru a ma mira. De prea multe ori, scoala, in loc sa intretina si sa dezvolte aceasta nevoie, o anihileaza. Dar daca nu ne mentinem starea de curiozitate, de mirare, de dorinta de a intelege lumea, nu doar de a o inregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea si natura ignorantei noastre.

     4.  Nevoia de indoiala si de suspiciune

     Ce poate fi mai uman decat ezitarea, nehotararea, nedumerirea? Pentru Rene Descartes, starea de indoiala este semnul clar al naturii ganditoare a fiintei umane. Un acelasi lucru poate fi considerat din mai multe puncte de vedere si, in aceste conditii, spiritul critic ne obliga la o analiza comparativa, care uneori nu conduce la un rezultat ferm, ci la o pluralitate de posibilitati, fiecare fiind descrisa in termeni de grad de  plauzibilitate. 

      In justitie se lucreaza cu prezumtia de nevinovatie. In educatie si in invatare, este recomandabil sa adoptam prezumtia de suspiciune. Ne nastem criticand; plansul nou-nascutului este reactia sa critica fata de o nemultumire. Sa privim cu interes, dar cu suspiciune orice ni se livreaza de la catedra, de la o tribuna, de pe internet, din carti, din orice fel de publicatii, asa cum un politist care cauta pe autorul unei crime suspecteaza totul. 

     Educatorii, profesorii ar trebui sa fie primii care sa recomande, sa stimuleze aceasta atitudine la elevi, la studenti, sa le spuna acestora: «Cel mai clar semn de respect pe care mi-l puteti arata este sa-mi acordati atentie, dar sa nu acceptati nimic din ceea ce va spun inainte ca spiritul vostru critic sa va asigure de adevarul si de interesul spuselor mele; daca nu ma intelegeti, sa nu ma lasati sa trec mai departe, sa-mi cereti sa fiu mai clar; daca vi se pare ca nu am dreptate, sa va manifestati argumentat dezacordul».    

     O atitudine similara se cuvine a fi adoptata fata de litera tiparita, din manuale sau din orice alt loc. Omul de la catedra nu trebuie sa pozeze intr-un a toate stiutor, este normal ca uneori sa le spuna celor pe care-i instruieste: «nu stiu», «nu inteleg nici eu»; iar atunci cand cineva din banca ii corecteaza o scapare, o greseala, sa-i multumeasca pentru atentia acordata.    

     Uneori introduceam deliberat o greseala in prestatia mea, pentru a testa vigilenta studentilor. Nevoia de indoiala si de suspiciune functioneaza concomitent cu o alta, opusa: nevoia de complicitate la o conventie. De exemplu, mergem la un spectacol de teatru. Ne supunem prezumtiei de complicitate la conventia de fictiune propusa de spectacol, o acceptam, ii acordam credit. Dar spiritul nostru critic nu inceteaza sa functioneze si avem dreptul, ulterior, sa ne exprimam eventuala insatisfactie, sa pretindem ca autorii spectacolului au inselat asteptarile noastre, creditul pe care le-am acordat. La fel, in cazul unei poezii, a unui roman etc.

     5. Nevoia de greseala si de esec

     De cate ori am esuat pana sa deprindem sa folosim furculita, cutitul si lingura ! De cate ori am cazut, ne-am julit genunchii, pana sa invatam sa ne tinem pe picioare si sa mergem ! Este clar ca invatarea, drumul spre dobandirea unui nou comportament trec prin greseli si esecuri; ele sunt pretul pe care-l platim pentru a ne imbogati intelegerea si pentru a acumula noi capacitati. 

     Trebuie deci sa distingem intre greselile de acest fel, care au un rol pozitiv, benefic, si greselile ordinare, facute din neatentie sau ca urmare a altor imperfectiuni senzoriale sau psihice. A plasa greseala si esecul, la modul general, in sfera infractiunii sau/si pacatului denota o confuzie grava, pe care totusi o comite mereu practica educationala. Auzim mereu: «cine a gresit, sa plateasca». Dar exemplul copilului care cade inainte de a invata sa se tina pe picioare si niciun parinte normal nu se gandeste sa-l pedepseasca pentru acest esec trebuie sa ne stea mereu in fata.    

     Istoria abunda in exemple de greseli si esecuri ale unor oameni de seama, in tentativa de a spori cunoasterea umana. S-ar putea scrie o istorie a omenirii centrata pe  greseli si pe esecuri.  O mare parte, poate cea mai mare, a actiunilor de pionierat, a lucrarilor care au deschis drumuri noi in cunoastere si in actiunea sociala au inclus greseli, ca un produs secundar al noutatii ideilor lansate. Mai mult, mergand pe urmele unor greseli comise in lucrari sau actiuni temerare, s-a ajuns la aparitia unor noi idei, noi domenii de cercetare. 

     «Greseala matematica, sursa de creativitate» a fost de mai multe ori titlul unora dintre expunerile mele. Pentru a da un singur exemplu: noua stiinta a haosului a fost initiata de Henri Poincare in tentativa sa de a inlatura o greseala dintr-un memoriu al sau de mecanica cereasca. Am putut verifica personal si banui ca e adevarat in general faptul ca drumul spre multe (poate cele mai multe) idei si teoreme matematice a urmat o cale sinuoasa, de tatonari, rataciri, confuzii, greseli de tot felul, pana s-a cristalizat varianta sub care ele sunt acreditate. A cunoaste, macar in unele cazuri, aceasta istorie zbuciumata mi se pare esential, daca vrem sa intelegem natura profunda a creatiei umane. Personal, am facut aceasta experienta pe unele situatii din matematica, din informatica, din lingvistica, din domeniul literar-artistic, dar cred ca este valabil in general.    

     Tinand seama de inevitabilitatea esecurilor, este esential sa educam rezistenta la esec,  intelegerea faptului ca esecul este normal; mai mult: dintr-un esec este totdeauna ceva de invatat.

     6.Nevoia de joc    

     Apreciez jocurile bazate pe reguli prestabilite, de la fotbal si tenis la sah si go. Ele au un rol important si merita atentia tinerilor. Dar nu in primul rand la ele ma gandesc acum. Am in vedere jocurile care valorifica nevoia de libertate, curiozitatea de a intelege cele percepute prin simturi sau prin observatie directa, nevoia de si dreptul la greseala si esec, fara a fi pedepsite. 

     Am considerat astfel de exemple la punctul anterior: cum invatam sa ne tinem pe picioare si sa mergem. Este clar ca orice copil de pe suprafata Pamantului trece prin aceasta experienta. Acum ma voi referi la un alt joc, si el practicat, pe cat mi-am putut da seama, de toti copiii lumii: jocul de-a v-ati ascuns. Eu ma ascund iar tu ma cauti si daca ma gasesti, ai castigat. 

     Acest joc nu face decat sa imite un altul, pe care natura, lumea il practica fata de noi, la orice varsta si de la inceputurile omenirii. In tentativa noastra fireasca de a intelege lumea, totul se intampla ca si cum lumea ne spune: «cauti sa ma intelegi, dar eu ma ascund; si cu cat lucrul pe care-l cauti este mai interesant, mai semnificativ, cu atat il ascund mai bine si il fac mai greu de gasit. Dar merita sa-l cauti. Chiar fara rezultatul asteptat, cautarea iti va da satisfactii, care insa ar putea fi altele decat cele  la care te-ai gandit initial. Cauti ceva, nu-l gasesti, dar gasesti altceva; uneori mai interesant decat ceea ce cautai initial».

     Invata sa savurezi acest spectacol al omenescului, sa te imbeti de el – si din nou sa simti ca viata merita sa fie traita. Cautarea se dovedeste de multe ori mai importanta decat gasirea. Placerea de a urca un munte sta in primul rand in a savura fiecare moment al parcursului, chiar daca nu ajungi in varf.  Mai e si un alt aspect, observat de Blaise Pascal: de multe ori cauti ceea ce deja ai gasit. Gasesti ceva ca o banuiala, o intuitie, o extrapolare a unor observatii empirice. Dar ai nevoie de o confirmare mai convingatoare. Asa se intampla, de exemplu, ca in matematica multe teoreme sunt ‘gasite’ mult inainte de a fi demonstrate; cazul teoremei lui Pitagora, gasita empiric mult inainte de Pitagora.

     Dar toata cautarea la care ne referim ce este altceva decat invatarea, descoperirea, inventia ? Nevoia noastra de a intelege lumea, de a ne intelege pe noi. O cautare care trebuie sa valorifice toate nevoile umane discutate anterior, dar si pe cele care urmeaza.

     7. Nevoia de identitate

     Aici se afla o provocarea majora, dramatica, si o sansa de a da vietii noastre o motivatie superioara.   Direct implicate sunt toate celelalte 9 nevoi pe care le discutam. Biologic, avem o identitate individuala, prin faptul ca fiecare fiinta vietuitoare de pe aceasta planeta are un ADN specific. Acizii dezoxiribonucleici sunt ‘cuvinte’ pe alfabetul celor patru tipuri de baze nucleotide. 

     Acest alphabet este acelasi pentru toate fiintele traitoare pe planeta Terra. Dar ordinea in care sunt asezate elementele alfabetului in alcatuirea ADN-urilor este alta la fiecare dintre noi, deci fiecare fiinta umana are o identitate biologica specifica. Ne nastem preluand o intreaga mostenire genetica de la parinti si, prin intermediul lor, de la bunici, strabunici etc. Preluam o seama de trasaturi, deprinderi, reprezentari, judecati si prejudecati determinate de contextul geografic si istoric in care ne dezvoltam. Toate acestea ne confera o identitate genetica, de familie, de loc geografic si de moment istoric, deci o identitate locala, una regionala, una nationala, de limba, de credinta.

     Aceasta identitate pe care natura si istoria ne-o imprima, de multe ori fara a ne da seama, ramane pentru prea multi oameni singura lor identitate. Prea multi oameni nu simt nevoia unei identitati mai bogate decat aceea primita fara vreun efort personal. In perioada trecerii de la copilarie la adolescenta ar trebui sa inceapa constientizarea nevoii de construire a unei identitati mai bogate decat aceea cu care ne-a inzestrat natura. 

     Cum sa facem sa educam la cat mai multi tineri aceasta nevoie (valorificand critic, selectiv, identitatea primita de la natura) ? Cum sa-i facem pe tineri sa constientizeze faptul ca in conditiile actuale ale globalizarii de toate felurile actioneaza asupra noastra, direct sau indirect, toate nivelurile sociale, de la cele locale la cele regionale, nationale, europene, occidentale si planetare ?  Sa le explicam tipologia identitatilor culturale: balcanica, dunareana, a Marii Negre, sud-est europeana, central europeana, mediteraneana, europeana, occidentala, planetara dar si tipologia care rezulta din diversitatea lingvistica, de credinte, de civilizatii.

     Se intampla un lucru fara precedent in istoria omenirii: numeroasele identitati ale fiintei umane, aflate intr-o dinamica permanenta si o interactiune continua, nu mai pot fi intelese decat concomitent, formand un sistem. Sau le intelegem pe toate sau pe niciuna. Globalizarea si internetul au o contributie esentiala la aceasta noua configuratie a identitatilor. Educatia nu reuseste sa faca fata acestor probleme, nici nu prea le are in atentie. Dar tensiunile existente intre diferite identitati ale fiecarei persoane si intre identitatile unor persoane diferite sunt, in ultima instanta, la radacina multor conflicte si razboaie; aici isi afla radacinile si terorismul existent la scara mondiala. Posibiltatea unei dezvoltari armonioase a identitatilor ramane deocamdata doar un proiect.

    8. Nevoia de omenesc si de omenie

    Identitatea este primul termen al unui cuplu esential, in care al doilea termen este: alteritatea. Niciunul dintre ei nu se clarifica in absenta celuilalt. La orice nivel, ne definim identitatea prin raportare la ceea ce este diferit. Diferenta se poate referi la varsta, la sex, la nationalitate, la limba, la culoarea pielii, la religie, la nivel de cultura, la pozitie sociala, la apartenenta politica, la filosofie a vietii, la preferinte literare sau de orice alta natura  etc. Sa fim pregatiti sa intelegem omenescul in diversele sale ipostaze, sa admitem ca tocmai infinita sa diversitate ii da farmec. 

     Nu exista doua fete umane identice, nu exista doua voci umane identice, nu exista doua priviri umane identice. Dar dincolo de aceasta diversitate, toti copiii lumii au o prospetime cuceritoare, toti alterneaza rasul cu plansul, toti rad la soare, toti indragesc miscarea si jocul, toti ard de curiozitate. Omenescul este o sursa nesfarsita de delectare, de minunare. Iata, pentru a alege numai una din fermecatoarele manifestari umane: vorbirea, limba. Cata subtilitate, cata finete, cat joc al nuantelor iti ofera cuvintele, frazele, discursul ! Muzica lor, semnificatia lor. Cat de placut e sa constati ca reusesti sa spui ceea ce ai gandit, dar cat de usor, pe nesimtite, frazele derapeaza si nu mai exprima ceeace ai dorit !

     O continua alternare a gasirilor si a ascunderilor, a confirmarilor si a frustrarilor. Sau jocurile memoriei umane, ale amintirilor si uitarilor; sau trecerile insesizabile de la zambet la lacrima, de la gravitate la duiosie. Iata un pariu major al educatiei: sa-i antrenam pe copii sa savureze omenescul in intreaga sa diversitate. Omenescul nu este ca jocul de tenis, unde castigi in dauna altora, care pierd; omenescul poate fi universal castigator.

     La animale, o pornire instinctiva vede in diferenta o adversitate. Pentru ca oamenii sa nu reproduca si ei acest comportament, este nevoie de o educatie corespunzatoare, altfel se intampla ceea ce vedem mereu: baietei de clasa a treia primara care se iau la bataie pentru ca «eu am spus intr-un fel iar el a spus altfel».

     De la omenesc, nu e decat un pas pana la omenie. Nevoia de a fi bun, generos, de a darui, de a-i contamina pe altii de bucuria vietii. De a adopta in comportamentul tau prezumtia de solidaritate cu ceilalti oameni. Copiii care se formeaza in acest fel (iar internetul ar putea avea aici un rol esential) vor putea fi mai greu antrenati in razboaie de tot felul.

     9. Nevoia de cultura

     Omenirea a acumulat un imens tezaur de cultura stiintifica, literar-artistica, tehnologica, religioasa, filosofica etc. Culmi ale spiritualitatii umane, in matematica, astronomie, fizica, chimie, biologie, filosofie, literatura, muzica, arte vizuale, teatru, stiinte juridice, economice, istorice, arheologice, geografice, geologice si, mai recent, in film si in disciplinele informatiei si ale comunicarii stau marturie pentru splendoarea omenescului, pentru puterea sa de patrundere, de imaginatie, de descoperire si de inventie. 

     Dar cine beneficiaza de ele, cati sunt cei care au acces la aceste piscuri, le inteleg, isi pot umple sufletul si mintea de intelepciunea si frumusetea lor, se pot astfel inalta spiritual mult peste starea de animalitate ? Cati sunt cei care ajung sa traiasca fiorul unui vers, al unei povesti, al unei muzici, al unui tablou, al unui monument de arhitectura, al unei sculpturi, al unei ecuatii, al unei formule chimice, al tabelei lui Mendeleev, al unui program de calculator, al geometriilor neeuclidiene, al relativitatii einsteiniene, al lumii cuantice, al dualitatii Watson-Crick a acizilor nucleici ?

     Va fi in stare educatia publica sa preia acest mesaj ? Mai avem timp de asa ceva ? Un timp de contemplare, de suprema emotie. Nu cumva eliberam pe banda rulanta diplome de diverse grade, fara acoperire culturala ? Si daca nu au acoperire culturala, ce sunt posesorii acestor diplome altceva decat, in cel mai bun caz, furnizori de servicii ? Si daca nu prea au nevoi culturale, ce motivatie mai profunda pot da  vietii lor ? Cohorte de oameni, unii cu o stare de prosperitate materiala, au totusi un statut de sclavi culturali. Sa nu-ti fie mila de ei ?  Sa nu-i compatimesti ? Nu cumva se afla aici sursa principala a derapajelor de ordin civic, moral, juridic, a violentei verbale, psihice, fizice ?   Care este nivelul de cultura al celor ce ne conduc, ce repere umane au ei ? Ce anume da un sens vietii lor ?

    10. Nevoia de transcendenta
     Ne aflam aici la modul superior, de cea mai inalta complexitate, pe care o poate capata nevoia de a da un sens vietii.  Etimologic, trans inseamna dincolo iar verbul latinesc ce i se alatura s-ar traduce prin a te catara. Obiceiul copiilor de a se catara in copaci, pe garduri, pe stalpi exprima nevoia, tentatia de a se inalta, de a se departa de sol. Asa incepe transcendenta. Sa treci dincolo de limitele, de cadrul ce ti-au fost impuse prin nastere, sa nu ramai sclavul perceptiei senzoriale si empirice, sa incerci sa le depasesti Asa au aparut geometria neeuclidiana, care sfideaza perceptia senzoriala a spatiului; fizica relativista, care transgreseaza perceptia empirica a timpului, energiei si miscarii; constientizarea limitelor limbajului uman, inadecvat situatiilor in care nu mai exista o diferenta clara intre subiect si obiect si dincolo de care urmeaza tacerea sau compromisul de toate felurile; logicile neclasice, care incalca una sau mai multe din cele trei principii ale logicii aristotelice: identitate, necontradictie, tert exclus; imaginarea unui calcul care depaseste frontiera Turing data de ideea obisnuita, elementara de calcul etc. 

     Transcendenta este atat la destinatie cat si la origini. Distinctia kantiana dintre transcendent  (dincolo de posibilitatile cunoasterii umane)  si transcendental (relativ la achizitii ale cognitivului uman care preced orice experienta; cunoasterea apriorica). Transcendenta matematica se refera, in acord cu Euler, la operatii care nu se pot realiza prin repetarea de un numar finit de ori a unor operatii elementare, aplicate numerelor naturale. De aici, nu-i decat un pas pana la distinctiile profan-sacru, imanent-transcendent.  In aceeasi ordine de idei, se poate discuta despe transcendenta in muzica, in viziunea fenomenologiei sunetului, preconizate de Sergiu Celibidache.

Solomon Marcus
Academia Romana

Legea nr. 78/2014 - reglementarea activitatii de voluntariat in Romania

Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaza participarea persoanelor fizice la activitatile de voluntariat desfasurate in folosul altor persoane sau al societatii, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fara scop lucrativ

(2) Voluntariatul este un factor important in crearea unei piete europene competitive a muncii si, totodata, in dezvoltarea educatiei si formarii profesionale, precum si pentru cresterea solidaritatii sociale.

Art. 2. - (1) Statul roman recunoaste valoarea sociala a activitatilor de voluntariat ca expresie a cetateniei active, a solidaritatii si responsabilitatii sociale, precum si valoarea profesionala ca expresie a dezvoltarii personale, profesionale, interculturale si lingvistice a persoanelor care desfasoara aceste activitati

(2) Statul sustine dezvoltarea miscarii de voluntariat la nivel local, national si international, cu respectarea independentei si diversitatii acesteia, in scopul indeplinirii sale artistice si culturale, sportive si recreative, educationale, stiintifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sanatate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitara, de ajutor umanitar, civic si filantropic si altele asemenea

(3) Statul roman sprijina dezvoltarea voluntariatului prin toate institutiile sale care activeaza in domenii in care se desfasoara activitati de voluntariat potrivit legii.

Art. 3. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) voluntariatul reprezinta participarea voluntarului persoana fizica la activitati de interes public desfasurate in folosul altor persoane sau al societatii, organizate de catre persoane juridice de drept public sau de drept privat, fara remuneratie, individual sau in grup;

b) activitatea de interes public reprezinta activitatea desfasurata in domenii {{precum:}} arta si cultura, sportul si recreerea, educatia si cercetarea, protectia mediului, sanatatea, asistenta sociala, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar si/sau filantropic, dezvoltarea comunitara, dezvoltarea sociala;

c) organizatia-gazda este persoana juridica de drept public sau de drept privat, fara scop lucrativ, care organizeaza si administreaza activitati de voluntariat;

d) contractul de voluntariat reprezinta conventia incheiata intre un voluntar si organizatia-gazda, in temeiul careia prima parte se obliga sa presteze o activitate de interes public, fara a fi remunerata, iar cea de-a doua se obliga sa ofere o activitate adecvata solicitarii sau pregatirii voluntarului;

e) voluntarul este orice persoana fizica, fara deosebire de rasa, origine etnica, religie, sex, opinie, apartenenta politica, care a dobandit capacitate de munca potrivit legislatiei in domeniul muncii si desfasoara activitati de voluntariat;

f) beneficiarul activitatii de voluntariat este persoana fizica, alta decat sotul/sotia si copiii, sau persoana juridica in folosul careia se desfasoara activitatea de voluntariat;

g) coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizatiei-gazda, care indeplineste sarcinile legate de coordonarea si administrarea activitatii voluntarilor.

Art. 4. - Prezenta lege se fundamenteaza pe urmatoarele principii:

a) participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerata si bazata pe o decizie liber consimtita a voluntarului;

b) implicarea activa a voluntarului in viata comunitatii;

c) desfasurarea voluntariatului cu excluderea remuneratiei din partea beneficiarului activitatii;

d) participarea persoanelor la activitatile de voluntariat, pe baza egalitatii de sanse si de tratament, fara discriminari;

e) activitatea de voluntariat nu substituie munca platita;

f) caracterul de interes public al activitatii de voluntariat.

Art. 5. - Activitatile de voluntariat izolate, sporadic prestate, in afara raporturilor cu persoanele juridice prevazute la art. 1, din ratiuni familiale, de prietenie sau de buna vecinatate nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 6. - Autoritatile administratiei publice sprijina derularea activitatilor de voluntariat prin includerea in strategiile de dezvoltare locala sau nationala a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursa de dezvoltare a bunastarii sociale, si nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum si modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea prioritatilor locale sau nationale.

Art. 7. - (1) Autoritatile administratiei publice locale sustin voluntariatul ca metoda recunoscuta prin care cetatenii pot participa activ la activitati de voluntariat in comunitatile lor, metoda ce le permite acestora sa abordeze probleme legate de actiuni umanitare, mediu inconjurator, probleme sociale, si altele asemenea

(2) Autoritatile administratiei publice locale se intalnesc anual cu reprezentantii legali ai organizatiei-gazda, pe raza unitatilor administrativ-teritoriale pe care le conduc, in vederea organizarii unei cooperari efective in activitatile de interes public desfasurate de catre voluntari, precum si in vederea promovarii, la nivel local, a acestor activitati, a rezultatelor si impactului social survenit

(3) Autoritatile administratiei publice locale promoveaza si sustin organizarea de evenimente cu ocazia Zilei Internationale a Voluntariatului, in data de 5 decembrie a fiecarui an.

Art. 8. - (1) Activitatilor de voluntariat organizate in afara Romaniei de catre organizatii-gazda de nationalitate romana, in parteneriat cu organizatii din tara respectiva, desfasurate in temeiul unui contract de voluntariat semnat in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi

(2) Voluntarilor cetateni straini le este garantata rezidenta pe teritoriul statului roman pe durata contractului de voluntariat, in limitele si conditiile impuse de legislatia privind regimul strainilor in Romania.

Art. 9. - (1) Activitatea de voluntariat se desfasoara in urma unei cereri din partea organizatiei-gazda, prin care aceasta isi manifesta disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizatia-gazda are posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, in conditiile prevazute in statutul acesteia, in functie de tipul de activitate desfasurata, si cu respectarea art. 4 lit. c)

(2) Cererea emisa de organizatia-gazda persoana juridica de drept public, prin care este manifestata disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizeaza printr-un anunt public

(3) Organizatia-gazda ofera instruire initiala cu privire la:

a) structura, misiunea si activitatile organizatiei-gazda;

b) drepturile si responsabilitatile voluntarului;

c) regulamentele interne care reglementeaza implicarea voluntarului

(4) Organizatia-gazda poate oferi voluntarilor, in conditiile legislatiei din domeniul educatiei si formarii profesionale, cursuri de instruire, formare si pregatire profesionala in domeniul in care aceasta activeaza.

Art. 10. - (1) Este interzis, sub sanctiunea anulabilitatii, sa se incheie contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective

(2) Activitatea de voluntariat se considera experienta profesionala si/sau in specialitate, in functie de tipul activitatii, daca aceasta este realizata in domeniul studiilor absolvite

(3) Pe durata perioadei activitatii de voluntariat, precum si la incheierea activitatii de voluntariat, organizatia-gazda, la cererea voluntarului, elibereaza un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se intocmesc in limba romana daca au fost emise pe teritoriul Romaniei

(4) Certificatul de voluntariat va contine urmatoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizatiei-gazda care emite certificatul;

b) numarul de inregistrare si data emiterii certificatului;

c) numarul de inregistrare si data contractului de voluntariat;

d) numele, prenumele si datele de identificare ale voluntarului;

e) perioada si numarul de ore de voluntariat;

f) numele si prenumele coordonatorului voluntarilor;

g) numele si prenumele reprezentantului legal al organizatiei-gazda;

h) mentiunea „Voluntarul si organizatia emitenta sunt responsabili pentru veridicitatea datelor si informatiilor cuprinse in acest certificat”

(5) Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizatii-gazda dintr-un alt stat sunt recunoscute in Romania in masura in care contin elementele prevazute la alin. (4) si sunt prezentate in copie autentificata si traducere legalizata

(6) Raportul de activitate va contine urmatoarele elemente:

a) activitatile de voluntariat prestate;

b) atributiile asumate;

c) aptitudinile dobandite.

Art. 11. - (1) Voluntariatul se desfasoara pe baza unui contract incheiat in forma scrisa, in limba romana, intre voluntar si organizatia-gazda. Obligatia de incheiere a contractului de voluntariat in forma scrisa revine organizatiei-gazda. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului

(2) In cazul incheierii contractului de voluntariat cu un cetatean strain, organizatia gazda poate sa-i puna acestuia la dispozitie un interpret

(3) Organizatia-gazda este obligata ca, anterior inceperii activitatii de voluntariat, sa inmaneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat

(4) Anterior inceperii activitatii, contractul de voluntariat se inregistreaza in registrul de evidenta a voluntarilor tinut de organizatia-gazda

(5) Contractul de voluntariat este insotit obligatoriu de fisa de voluntariat si fisa de protectie a voluntarului

(6) Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele clauze:

a) datele de identificare ale partilor contractante;

b) descrierea activitatilor pe care urmeaza sa le presteze voluntarul;

c) timpul si perioada de desfasurare a activitatii de voluntariat;

d) drepturile si obligatiile partilor;

e) stabilirea cerintelor profesionale, a abilitatilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sanatate, confirmate prin certificate de sanatate sau alte documente;

f) conditiile de reziliere a contractului

(7) Contractul de voluntariat inceteaza in urmatoarele conditii:

a) la expirarea termenului stabilit in contract, respectiv la data la care prestatiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b) de comun acord;

c) cand organizatia-gazda isi inceteaza activitatea;

d) prin denuntare unilaterala, in conditiile art. 21;

e) in caz de reziliere a contractului

(8) Fisa de voluntariat contine descrierea in detaliu a tipurilor de activitati pe care organizatia-gazda si voluntarul au convenit ca acesta din urma le va desfasura pe parcursul contractului de voluntariat

(9) Fisa de protectie a voluntarului contine instructiuni cu privire la desfasurarea activitatii acestuia, cu respectarea prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Pentru activitati ce ies din domeniul de acoperire al fisei de protectie a voluntarului, organizatorii activitatii vor apela la inspectoratele teritoriale de munca ce vor pune la dispozitia acestora instructiuni de securitate a muncii specifice activitatii respective

(10) Organizatia-gazda este obligata sa tina evidenta voluntarilor, a duratei si a tipului activitatilor desfasurate si evaluarii voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite in regulamentul intern.

Art. 12. - Contractul de voluntariat trebuie sa contina minimum urmatoarele drepturi ale voluntarului:

a) dreptul de a desfasura activitatea de voluntariat in concordanta cu capacitatea si disponibilitatea acestuia;

b) dreptul de a solicita organizatiei-gazda eliberarea certificatului de voluntariat insotit de raportul de activitate;

c) dreptul la confidentialitate si protectia datelor personale;

d) dreptul la timp liber corespunzator cu activitatea de voluntariat.

Art. 13. - (1) Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele obligatii ale voluntarului:

a) obligatia de a presta o activitate de interes public, fara remuneratie;

b) obligatia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - imbunatatirea calitatii vietii si reducerea saraciei, dezvoltare sustenabila, sanatate, prevenirea si gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea sociala si, totodata, lupta impotriva excluderii sociale si discriminarea;

c) obligatia voluntarului de a indeplini sarcinile prevazute in fisa de voluntariat, precum si respectarea instructiunilor stipulate in fisa de protectie a voluntarului;

d) obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat, pe perioada desfasurarii contractului de voluntariat si pe o perioada de 2 ani dupa incetarea acestuia;

e) obligatia de a anunta indisponibilitatea temporara de a presta activitatea de voluntariat in care este implicat

(2) Raspunderea voluntarului in astfel de situatii se angajeaza potrivit regulilor stabilite in legislatia in vigoare si in regulamentele interne ale organizatiei-gazda.

Art. 14. - Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele drepturi ale organizatiei-gazda:

a) dreptul de a stabili organizarea si functionarea activitatii de voluntariat;

b) dreptul de a initia continutul fisei de voluntariat, pe care o adapteaza la solicitarea si pregatirea voluntarului, precum si la tipul de activitati de voluntariat desfasurate de catre organizatia-gazda;

c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fisei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;

d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite in contractul de voluntariat, fisa de voluntariat si/sau in fisa de protectie a voluntarului.

Art. 15. - (1) Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele obligatii ale organizatiei-gazda:

a) obligatia de a asigura desfasurarea activitatilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea conditiilor legale privind securitatea si sanatatea in munca, in functie de natura si de caracteristicile activitatii respective;

b) obligatia de a suporta cheltuielile de hrana, cazare si transport pentru voluntar in desfasurarea activitatii sale de voluntariat;

c) obligatia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea activitatii de voluntariat, cu exceptia celor aferente muncii prestate de catre voluntar

(2) La solicitarea voluntarului, organizatia-gazda poate incheia contract de asigurare impotriva riscurilor de accident si de boala sau a altor riscuri ce decurg din natura activitatii, in functie de complexitatea activitatii la care participa acesta.

Art. 16. - In executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordoneaza coordonatorului voluntarilor, numit in conditiile art. 3 lit. g). In situatia in care, prin desfasurarea activitatilor de voluntariat, se cauzeaza prejudicii unor terte persoane, organizatia-gazda va raspunde solidar cu voluntarul, in conditiile legii sau ale contractului de voluntariat, daca acestea nu au fost determinate de culpa exclusiva a voluntarului.

Art. 17. - Executarea obligatiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 18. - Raspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a contractului de voluntariat este supusa prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare.

Art. 19. - Daca pe parcursul executarii contractului de voluntariat intervine, independent de vointa partilor, o situatie de natura sa ingreuneze executarea obligatiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar daca situatia face imposibila executarea contractului, acesta inceteaza de plin drept.

Art. 20. - (1) Negocierea sau renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisa a uneia dintre parti, in conditiile stabilite prin contractul de voluntariat

(2) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor de voluntariat partile sunt egale si libere.

Art. 21. - Denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat are loc la initiativa oricareia dintre parti, care se comunica si se motiveaza in scris. Conditiile denuntarii se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile.

Art. 22. - (1) Litigiile izvorate din incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului de voluntariat se solutioneaza pe cale amiabila sau prin procedura de mediere, iar, in caz de nesolutionare, de catre instantele civile

(2) Actiunile izvorate din contractul de voluntariat sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 23. - La concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, daca doi sau mai multi candidati obtin punctaje egale, autoritatile si institutiile publice si angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidatilor care prezinta unul sau mai multe certificate de voluntariat obtinute din activitati de voluntariat, eliberate in conditiile prevazute de prezenta lege, in situatia in care acestea constituie criterii de selectie.

Art. 24. - Dispozitiile prezentei legi nu se aplica personalului din cadrul serviciilor de urgenta voluntare constituite conform legii, precum si persoanelor carora le sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la prestarea serviciului militar pe baza de voluntariat.

Art. 25. - Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 26. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 25 aprilie

2007. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Presedintele Camerei Deputatilor Valeriu-Stefan Zgonea

Presedintele Senatului Calin-Constantin-Anton Popescu-Tariceanu

Bucuresti, 24 iunie 2014.

Nr. 78